Tema si viziunea asupra lumii in Povestea lui Harap Alb

Tema si viziunea asupra lumii in Povestea lui Harap Alb

Basmul este o specie populara sau culta a genului epic, unde structura epica se .supune unor-stereotipii. Ele vizeaza formula introductiva, formula finala si structura .narativa. Formula initiala este compusa din trei termeni. Unul care arata o existenta (A fost odata), al doilea neaga existenta (ca nici odata…), iar al treilea este compus dintr-o serie de circumstante temporale care induc punctual fantasticul. Formula finala are un rol invers decât cel al formulei initiale. Modelul structural al basmului contine o situatie  initiala de echilibru, un eveniment sau o secventa de evenimente care deregleaza  echilibrul initial, actiunea reparatorie, marcata de cele mai multe ori printr-o aventura i eroica, refacerea echilibrului si rasplatirea eroului.’Motivele din basm se grupeaza in perechi opozitionale: lipsa-lichidarea lipsei, interdictie-incalcarea interdictiei, incercari-lichidarea incercarilor, violenta lichidarea violentelor. Tema basmului este lupta binelui impotriva raului.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult de Ion Creanga, care reprezinta o sinteza de motive epice cu o circulatie foarte larga. Respectând tiparul basmului, textul incepe cu o formula introductiva: Amu cica era odata, care avertizeaza cititorul asupra intrarii intr-o lume a povestii. Spre deosebire de basmele populare, unde formula introductiva este compusa din trei termeni, unul care atesta o existenta, (a fost odata), altul care o neaga (ca niciodata) si, cel din urma, format dintr-o serie de complemente circumstantiale de timp care induc fantasticul, aici intrarea ex abrupto in text: era odata un craiu, care avea trei feciori… situeaza deocamdata textul la intersectia dintre povestire si basm. Structura textului corespunde basmului. Lipsa este marcata de scrisoarea lui Verde- imparat si se concretizeaza in absenta barbatului, de aceea el il roaga pe fratele lui sa i-1 trimita pe cel mai bun dintre baieti ca sa ramâna urmas la tron. Urmatoarea etapa este cautarea eroului. in basm, ea se concretizeaza prin incercarea la care isi supune craiul baietii: se imbraca in piele de urs si iese in fata lor de sub un pod. Conform structurii formale a basmului cel care reuseste sa treaca proba este fiul cel mic; el trece proba din doua motive: primul, se inscrie in etapele initierii cu ajutorul dat de Sfânta Dumineca, care ii spune sa ia armele tatalui si calul care va veni la tava cu jaratic; al doilea este de natura personala. El devine protagonistul actiunii. Fiul cel mic este curajos. Podul reprezinta, in plan simbolic, limita lumii cunoscute – lumea imparatiei craiului unde codul comportamental este bine cunoscut de fiul cel mic – si punctul initial al unui spatiu necunoscut. De aceea tatal ii da in acest loc primele indicatii despre noua lume: sa se fereasca de omul spân si de imparatul Ros si ii da piele de urs. Din acest moment debuteaza a doua etapa a basmului: inselatoria. Pe drum, fiul cel mic al craiului se intâlneste cu un om spân care ii cere sa-1 ia in slujba lui. Baiatul refuza de doua ori, dar a treia oara spânul reuseste sa-1 insele: ajunsi la o fântâna, spânul intra si se racoreste, apoi il sfatuieste pe baiat sa faca acelasi lucru. Fiul craiului, boboc tn felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spânului, si se baga in fântâna, fara sa-l trasneasca prin minte ce i se poate intâmpla. Momentul este important pentru imaginea fiului de crai dinaintea incercarilor. Trasatura vizata este naivitatea, trasatura marcata direct de autor – fiind boboc la trebi din aiestea, Harap-Alb nu intuieste ca Spânul, antagonistul sau, are intentii ascunse. Naivitatea eroului e foarte importanta in evolutia conflictului, intrucât textul urmareste tocmai maturizarea lui Harap-Alb. Naivitatea se inscrie in codul ritual al initierii prin care trece fiul craiului. Atitudinea empatica a naratorului este menita sa sporeasca tensiunea dramatica si sa induca un principiu etic.

Spânul ii fura scrisorile si ii da un nume Harap-Alb. ii spune ca va trebui sa moara si sa invie ca sa-si recapete identitatea. Astfel, fiul de crai ajunge la Verde imparat in rol de sluga a spânului. incercarile echivaleaza cu diverse probe ale ascultarii, indemânarii, curajului, colaborarii si cumsecadeniei, probe esentiale pentru un viitor imparat. Din punctul de vedere al simbolisticii basmului, incercarile sunt probe de initiere. Harap-Alb va trebui sa aduca salati din Gradina Ursului, pietrele pretioase din Padurea Cerbului si pe fata imparatului Ros. Ultima proba presupune o alta serie de probe, prin care imparatul Ros tinde sa-si pastreze fata (casa inrosita, ospatul, fuga fetei, alegerea macului de nisip, ghicitul). Aceste probe se constituie ca un basm in interiorul basmului initial. Ideea este importanta in masura in care demonstreaza ingerinta autorului „cult” in structura formala a basmului. Trebuie mentionat faptul ca secventa violentei lipseste din acest context, dar aceasta este adusa in final, ca sa sporeasca tensiunea epica. Lichidarea incercarilor se face datorita ascultarii si a personajelor adjuvante: calul, Sfânta Duminica, craiasa furnicilor, craiasa albinelor, Gerila, Flamânzila, Setila, Pasari-Lati-Lungila si Ochila. Lichidarea inselatoriei debuteaza la sfârsitul ultimei probe. Harap-Alb se intoarce cu fata imparatului Rosu, care dezvaluie adevarata lui identitate; incercarea spânului de a-1 ucide pe Harap-Alb (o forma a momentului violentei) este ratata.

Episodul cuprinde scena taierii capului lui Harap Alb si a reinvierii lui de catre fata imparatului. Abia acum se realizeaza cu adevarat momentul lichidarii inselatoriei. Prin moartea si prin reinvierea sa, Harap, Alb va trece intr-o alta etapa existentiala. Prin moarte simbolica Harap Alb cel naiv lasa locul barbatului matur. in realizarea acestui episod, Creanga uzeaza de câteva motive populare a caror recurenta in basmele românesti le confera valoare simbolica. Motivul apei moarte (care incheaga, coaguleaza) este insotit de motivul apei vii care invie: apa este simbol al vietii si al regenerarii acesteia. Motivul invierii este urmat de motivul nuntii finale prin care se confirma maturizarea eroului. Din acest moment poate fi imparat. Finalul este practic lichidarea lipsei care a generat situatiile conflictuale.

Incheierea basmului pastreaza formula finala, care readuce cititorul din lumea fantastica: Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai fine inca; cine se duce acolo, be si manânca in lumea realului Iar pe la noi, cine are bani, bea si manânca, iara cine nu, se uita si rabda.

Fragmentul se refera la momentul in care eroul pleaca cu Setila, Ochila, Flamânzila, Pasarila-Lati-Lungila, Gerila, sa o aduca pe fata imparatului Ros.

Stilistic, textul introduce un respiro in poveste printr-o cugetare a autorului –narator si prin anuntarea vecinatatii lui imediate cu eroii basmului. indoiala participativa – vor reusi sau nu vor reusi – este afirmata, dar imediat negata prin obiectivitatea impusa – naratorul este obligat sa spuna povestea pâna la capat. El este vocea care va povesti intâmplarile si va afla finalul lor o data cu cititorul. Registrul lexical este unul de natura ludic-meditativa. Enunturile sunt niste expresii paremiologice versificate care in primul paragraf caracterizeaza relatiile interumane dintr-o perspectiva frustram pesimista. Ideea nu este legata de stilul autorului – Creanga nu este pesimist -ci este legata de angajarea naratorului. Afirmând ca lumea este structurata inegal, el deplânge de fapt soarta lui Harap-Alb silit de spân sa treaca prin multe si periculoase evenimente. Angajarea subiectiva a naratorului este ameliorata prin folosirea ghilimelelor – ideile nu ii apartin, ci sunt pareri generale.

Dimensiunea fantastica a spatiului este sugerata prin fixarea celor doua imparatii: una la o margine a lumii si cealalta la alta margine a pamântului. Spatiul ramâne orizontal. Nu exista, ca si in basmele populare, doua tarâmuri strict delimitate (tarâmul de sus si tarâmul de jos), care corespund binelui si raului. Apare, in schimb, o geografie recognoscibila in descrierea spatiului.

#Setila, #Ochila, #Flamânzila, #Pasarila-Lati-Lungila, #Gerila,  #harapalb